ART:0021 - Pictorul Stefan Jäger - Versionsgeschichte

Nikolaus am 30. Mai 2016 um 09:04 Uhr

2016-05-30T09:04:44Z

Herwig am 6. Februar 2016 um 09:18 Uhr

2016-02-06T09:18:33Z

Herwig am 6. Februar 2016 um 09:17 Uhr

2016-02-06T09:17:42Z

Nikolaus am 29. Dezember 2015 um 07:24 Uhr

2015-12-29T07:24:16Z

Herwig am 24. Dezember 2015 um 09:52 Uhr

2015-12-24T09:52:57Z

Nikolaus am 7. Dezember 2015 um 09:24 Uhr

2015-12-07T09:24:36Z

Herwig: Herwig verschob die Seite Pictorul Ştefan Jäger nach ART:0021 - Pictorul Stefan Jäger, ohne dabei eine Weiterleitung anzulegen

2015-12-06T14:56:42Z

Herwig verschob die Seite Pictorul Ştefan Jäger nach ART:0021 - Pictorul Stefan Jäger, ohne dabei eine Weiterleitung anzulegen

Nikolaus am 22. November 2015 um 15:00 Uhr

2015-11-22T15:00:40Z

Nikolaus am 22. November 2015 um 10:41 Uhr

2015-11-22T10:41:55Z

Nikolaus am 6. September 2015 um 06:27 Uhr

2015-09-06T06:27:56Z

← Nächstältere Version		Version vom 30. Mai 2016, 09:04 Uhr
Zeile 48:		Zeile 48:
	[[Kategorie:Drapelul Roşu]]		[[Kategorie:Drapelul Roşu]]
	[[Kategorie:Geburtstag]]		[[Kategorie:Geburtstag]]
−	~~[[Kategorie:Hatzfeld]]~~

@@ Zeile 29: / Zeile 29: @@
 }}
 <br/>
-[[File:Art_0021.jpg|thumb|right|Case ţărăneşti şvăbeşti[[WK:2257]]]]
+[[File:Art_0021.jpg|thumb|right|Case ţărăneşti şvăbeşti - [[WK:2257]]]]
 Pe vremea cînd pictorul şvab [[Stefan Jäger|Ştefan Jäger]], care în ziua de 28 mai împlineşte 80 de ani, s-a statornicit în [[Jimbolia]], după anii săi de pribegie şi ucenicie, aici era domeniul contelui Csekonics. Atunci, în 1910, creştea în comună pătura moşierească, ce s-a lăsat pătrunsă de ideea de „naţiune stăpinitoare" şi a vrut să arate astfel că ea este ceva deosebit. În măsura în care s-au înfiinţat aici mori, ţiglării, fabrici, s-a dezvoltat şi un proletariat industrial, prin care s-a transformat însăşi structura populaţiei. Cîte contradicţii ascundea această mare comună pătrunsă de larma caleştilor grofeşti trecătoare şi de huruitul sirenelor fabricilor, tinzînd febril spre o aşezare citadină! Cîte contradicţii între renumele comunei de a fi o „Athenă şvăbească în pustă", – datorită atelierului lui [[Stefan Jäger|Ştefan Jäger]], – şi mîrşăvia capitalistă de după primul război mondital, cînd după exproprierea latifundiilor moniereşti, în cuptorul lui Threiss s-a ars, drept combustibil, biblioteca rămasă fără ocrotire, ale cărei începuturi datează încă din secolul 17 şi 18! În aceeaşi comună, care a înălţat, în parc, un monament binefăcătorului celor suferinzi, medicului umanist dr. Ludwig Diel<ref>corect dr. Carol Diel</ref> au fost omorîţi cîţiva ani mai tîrziu şapte bărbaţi, fiindcă au visat şi au vrut să sacrifice totul pentru o lume plină de umanitate, de dreptate.<br/>
 A ocupat oare [[Stefan Jäger|Ştefan Jäger]], – care timp îndelungat a fost privit cui un surîs îngăduitor drept un pictor mărunt şi îngust al genului nevinovat, al luminosului neproblematic, – în mijlocul acestor încordări, în felul său o poziţie, un loc, care, cel puţin în mod mijlocit, să exprime realitatea timpului său?<br/>

@@ Zeile 29: / Zeile 29: @@
 }}
 <br/>
-[[File:Art_0021.jpg|thumb|right|Case ţărăneşti şvăbeşti[[WK:0]]]]
+[[File:Art_0021.jpg|thumb|right|Case ţărăneşti şvăbeşti[[WK:2257]]]]
 Pe vremea cînd pictorul şvab [[Stefan Jäger|Ştefan Jäger]], care în ziua de 28 mai împlineşte 80 de ani, s-a statornicit în [[Jimbolia]], după anii săi de pribegie şi ucenicie, aici era domeniul contelui Csekonics. Atunci, în 1910, creştea în comună pătura moşierească, ce s-a lăsat pătrunsă de ideea de „naţiune stăpinitoare" şi a vrut să arate astfel că ea este ceva deosebit. În măsura în care s-au înfiinţat aici mori, ţiglării, fabrici, s-a dezvoltat şi un proletariat industrial, prin care s-a transformat însăşi structura populaţiei. Cîte contradicţii ascundea această mare comună pătrunsă de larma caleştilor grofeşti trecătoare şi de huruitul sirenelor fabricilor, tinzînd febril spre o aşezare citadină! Cîte contradicţii între renumele comunei de a fi o „Athenă şvăbească în pustă", – datorită atelierului lui [[Stefan Jäger|Ştefan Jäger]], – şi mîrşăvia capitalistă de după primul război mondital, cînd după exproprierea latifundiilor moniereşti, în cuptorul lui Threiss s-a ars, drept combustibil, biblioteca rămasă fără ocrotire, ale cărei începuturi datează încă din secolul 17 şi 18! În aceeaşi comună, care a înălţat, în parc, un monament binefăcătorului celor suferinzi, medicului umanist dr. Ludwig Diel<ref>corect dr. Carol Diel</ref> au fost omorîţi cîţiva ani mai tîrziu şapte bărbaţi, fiindcă au visat şi au vrut să sacrifice totul pentru o lume plină de umanitate, de dreptate.<br/>
 A ocupat oare [[Stefan Jäger|Ştefan Jäger]], – care timp îndelungat a fost privit cui un surîs îngăduitor drept un pictor mărunt şi îngust al genului nevinovat, al luminosului neproblematic, – în mijlocul acestor încordări, în felul său o poziţie, un loc, care, cel puţin în mod mijlocit, să exprime realitatea timpului său?<br/>

@@ Zeile 29: / Zeile 29: @@
 }}
 <br/>
-[[File:Art_0021.jpg|thumb|right|Case ţărăneşti şvăbeşti[[WK:0376]]]]
+[[File:Art_0021.jpg|thumb|right|Case ţărăneşti şvăbeşti[[WK:0]]]]
 Pe vremea cînd pictorul şvab [[Stefan Jäger|Ştefan Jäger]], care în ziua de 28 mai împlineşte 80 de ani, s-a statornicit în [[Jimbolia]], după anii săi de pribegie şi ucenicie, aici era domeniul contelui Csekonics. Atunci, în 1910, creştea în comună pătura moşierească, ce s-a lăsat pătrunsă de ideea de „naţiune stăpinitoare" şi a vrut să arate astfel că ea este ceva deosebit. În măsura în care s-au înfiinţat aici mori, ţiglării, fabrici, s-a dezvoltat şi un proletariat industrial, prin care s-a transformat însăşi structura populaţiei. Cîte contradicţii ascundea această mare comună pătrunsă de larma caleştilor grofeşti trecătoare şi de huruitul sirenelor fabricilor, tinzînd febril spre o aşezare citadină! Cîte contradicţii între renumele comunei de a fi o „Athenă şvăbească în pustă", – datorită atelierului lui [[Stefan Jäger|Ştefan Jäger]], – şi mîrşăvia capitalistă de după primul război mondital, cînd după exproprierea latifundiilor moniereşti, în cuptorul lui Threiss s-a ars, drept combustibil, biblioteca rămasă fără ocrotire, ale cărei începuturi datează încă din secolul 17 şi 18! În aceeaşi comună, care a înălţat, în parc, un monament binefăcătorului celor suferinzi, medicului umanist dr. Ludwig Diel<ref>corect dr. Carol Diel</ref> au fost omorîţi cîţiva ani mai tîrziu şapte bărbaţi, fiindcă au visat şi au vrut să sacrifice totul pentru o lume plină de umanitate, de dreptate.<br/>
 A ocupat oare [[Stefan Jäger|Ştefan Jäger]], – care timp îndelungat a fost privit cui un surîs îngăduitor drept un pictor mărunt şi îngust al genului nevinovat, al luminosului neproblematic, – în mijlocul acestor încordări, în felul său o poziţie, un loc, care, cel puţin în mod mijlocit, să exprime realitatea timpului său?<br/>

@@ Zeile 29: / Zeile 29: @@
 }}
 <br/>
 Pe vremea cînd pictorul şvab [[Stefan Jäger|Ştefan Jäger]], care în ziua de 28 mai împlineşte 80 de ani, s-a statornicit în [[Jimbolia]], după anii săi de pribegie şi ucenicie, aici era domeniul contelui Csekonics. Atunci, în 1910, creştea în comună pătura moşierească, ce s-a lăsat pătrunsă de ideea de „naţiune stăpinitoare" şi a vrut să arate astfel că ea este ceva deosebit. În măsura în care s-au înfiinţat aici mori, ţiglării, fabrici, s-a dezvoltat şi un proletariat industrial, prin care s-a transformat însăşi structura populaţiei. Cîte contradicţii ascundea această mare comună pătrunsă de larma caleştilor grofeşti trecătoare şi de huruitul sirenelor fabricilor, tinzînd febril spre o aşezare citadină! Cîte contradicţii între renumele comunei de a fi o „Athenă şvăbească în pustă", – datorită atelierului lui [[Stefan Jäger|Ştefan Jäger]], – şi mîrşăvia capitalistă de după primul război mondital, cînd după exproprierea latifundiilor moniereşti, în cuptorul lui Threiss s-a ars, drept combustibil, biblioteca rămasă fără ocrotire, ale cărei începuturi datează încă din secolul 17 şi 18! În aceeaşi comună, care a înălţat, în parc, un monament binefăcătorului celor suferinzi, medicului umanist dr. Ludwig Diel<ref>corect dr. Carol Diel</ref> au fost omorîţi cîţiva ani mai tîrziu şapte bărbaţi, fiindcă au visat şi au vrut să sacrifice totul pentru o lume plină de umanitate, de dreptate.<br/>
 A ocupat oare [[Stefan Jäger|Ştefan Jäger]], – care timp îndelungat a fost privit cui un surîs îngăduitor drept un pictor mărunt şi îngust al genului nevinovat, al luminosului neproblematic, – în mijlocul acestor încordări, în felul său o poziţie, un loc, care, cel puţin în mod mijlocit, să exprime realitatea timpului său?<br/>
@@ Zeile 41: / Zeile 42: @@
 <references />
-Repro:<br/>
+==PDF-Datei des Artikels==
-Case ţărăneşti şvăbeşti<br/>
+* {{pdf|ART_0021.pdf|Drapelul Roşu (25.05.1957/Nr.3863)}}
 [[Kategorie:Zeitung]]

@@ Zeile 1: / Zeile 1: @@
 {{Infobox Bibliografie
-  |Artikelnummer              =0018
+  |Artikelnummer              =0021
   |Cover                             =
   |Autor                             =[[Franz Liebhard]]

← Nächstältere Version	Version vom 6. Dezember 2015, 14:56 Uhr
(kein Unterschied)

@@ Zeile 2: / Zeile 2: @@
   |Artikelnummer              =0018
   |Cover                             =
-  |Autor                             =Liebhard, Franz
+  |Autor                             =[[Franz Liebhard]]
   |Autor2                           =
   |Autor3                           =
   |Titel_Artikel                 =Pictorul Ştefan Jäger
 |Untertitel_Artikel         =
-  |Publikation                    =Drapelul Roşu
+  |Publikation                    =Zeitung
-  |Publikation_Titel          =
+  |Publikation_Titel          =Drapelul Roşu
   |Publikation_Untertitel  =
   |Reihe                            =

@@ Zeile 1: / Zeile 1: @@
 {{Infobox Bibliografie Zeitung
   |AutorName           = Liebhard
   |AutorVorname        = Franz