ART:0493 - Ein neues Kulturgebäude in Hatzfeld - Versionsgeschichte

Nikolaus am 26. Juni 2017 um 11:36 Uhr

2017-06-26T11:36:31Z

Nikolaus am 21. Mai 2016 um 12:30 Uhr

2016-05-21T12:30:39Z

Herwig am 2. Januar 2016 um 16:26 Uhr

2016-01-02T16:26:42Z

Nikolaus am 28. Dezember 2015 um 06:47 Uhr

2015-12-28T06:47:17Z

Herwig: Herwig verschob die Seite Ein neues Kulturgebäude in Hatzfeld nach ART:0493 - Ein neues Kulturgebäude in Hatzfeld, ohne dabei eine Weiterleitung anzulegen

2015-12-09T10:12:44Z

Herwig verschob die Seite Ein neues Kulturgebäude in Hatzfeld nach ART:0493 - Ein neues Kulturgebäude in Hatzfeld, ohne dabei eine Weiterleitung anzulegen

Nikolaus am 15. September 2015 um 11:33 Uhr

2015-09-15T11:33:25Z

Nikolaus am 27. Juni 2015 um 12:31 Uhr

2015-06-27T12:31:59Z

Nikolaus am 19. Mai 2015 um 08:22 Uhr

2015-05-19T08:22:38Z

Nikolaus am 14. Mai 2015 um 09:45 Uhr

2015-05-14T09:45:57Z

Nikolaus am 24. April 2015 um 14:50 Uhr

2015-04-24T14:50:49Z

@@ Zeile 42: / Zeile 42: @@
 Consider că ar fi mai adecvată denumirea de Muzeu decât casă memorială, întrucât edificiul nu cuprinde numai exponate din domeniul artelor plastice şi din perioada în care a trăit artistul.<br/>
 Conceptul muzeografic al edificiului aparţine specialiştilor [[Banater Museum|Muzeului Banatului]] din [[Timișoara]]. Textele şi datele biografice au fost realizate de: dr. Horst Fassel -Tubingen, Rodica Giurgiu şi Aristida Gogolan - [[Timișoara]], Gottfried Habanicht - Freiburg, Nikolaus Horn - Ingolstadt, Anneliese Krutsch şi dr. Hans Werner Krutsch - Nurnberg, Elena Miklosik - [[Timișoara]], Adrian Nucă-Bartzer - Trier şi Hans Vastag - Stuttgart. O deosebită contribuţie şi-au adus: d-na Aristida Gogolan, care nu şi-a cruţat energia şi priceperea pentru colecţionarea exponatelor şi amenajarea sălii de etnografie, d-na Elena Miklosik istoric de artă şi Elena Borugă - istoric, aceasta din urmă s-a ocupat de procurarea obiectelor şi amenajarea sălii de istorie şi meşteşuguri, d-na Rodica Giurgiu, de partea tematică la sala cu personalităţi, d-şoara arh. Liliana Roşiu a regizat problemele de grafică şi estetică şi a amenajat sala destinată pictorului [[Stefan Jäger|Jäger]], d-na Tatiana Bădescu - istoric, director adj. al [[Banater Museum|Muzeului Banatului]] a contribuit prin coordonarea ştiinţifică.<br/>
-Merită să menţionăm aportul muncitorilor, fără de care amenajarea expoziţiei nu ar fi fost posibilă. Au muncit cu dăruire electricienii Nicolae Szopuch Zaharia şi losif Szabo, tâmplarii Ion şi Gheorghe lenciu (fraţi). De un real folos a fost contribuţia fotografilor Milan Şepeţean (alb-negru) şi Liviu Tulbure (color) şi a graficianei Dana Stan. Am beneficiat şi de concursul specialiştilor de la Laboratorul zonal de restaurări [[Timișoara]].<br/>
+Merită să menţionăm aportul muncitorilor, fără de care amenajarea expoziţiei nu ar fi fost posibilă. Au muncit cu dăruire electricienii Nicolae Szopuch Zaharia şi losif Szabo, tâmplarii Ion şi Gheorghe Lenciu (fraţi). De un real folos a fost contribuţia fotografilor Milan Şepeţean (alb-negru) şi Liviu Tulbure (color) şi a graficianei Dana Stan. Am beneficiat şi de concursul specialiştilor de la Laboratorul zonal de restaurări [[Timișoara]].<br/>
 Proiectarea construcţiei şi execuţia s-au efectuat de S.C. Meszaros S.R.L. în colaborare cu S.C. Kinga S.R.L. Lucrările de instalaţii şi o parte a tâmplăriei au fost realizate de JIM-APATERM-SERV S.A. Au contribuit prin sponsorizări firmele S.C. OilAgri S.A., S.C. Expedition S.R.L. şi cooperativa meşteşugărească VIITORUL din localitate.<br/>
 Acest nou edificiu de cultură şi civilizaţie din zona de vest a Banatului şi a ţării constituie o contribuţie la sucesiunea de civilizaţii începând cu cea dacică şi romană şi o mărturie a convieţuirii paşnice a etniilor în aceasta zonă de-a lungul timpului, precum şi aportul substanţial al personalităţilor în evoluţia culturii şi artei.<br/>

@@ Zeile 38: / Zeile 38: @@
 În vecinătatea acestei încăperi este sala de conferinţe în care sunt expuse panouri cu personalităţile oraşului din următoarele domenii: 1. - Scriitori, poeţi, critici literari (lista cuprinde 14 nume); 2. - Muzicieni (14 nume); 3. - Artişti plastici, critici de artă (7 nume); 4. - Autori de cărţi ştiintifice, publicişti (21 de nume); 5. - Militari de carieră (5 generali şi 2 colonei); 6. - Medici, - specialişti şi directori de spital (5 persoane). În total 68 personalităţi la care se adaugă încă trei nobili din familia Csekonics, din cei patru menţionati pe panou (unul este inclus la autori de cărţi ştiinţifice).<br/>
 Ultima sală pe dreapta este destinată expoziţiilor periodice. În aceste zile autorul Fundaţiei culturale româno-germane Petre Stoica expune carte rară şi ex libris-uri.<br/>
-În mijlocul curţii interioare acoperită cu gazon, pe un soclu de cărămidă inadecvat şi inestetic se află bustul pictorului [[Stefan Jäger]] modelat de Marc Andreas<ref>corect Walter Andreas Kirchner</ref> Germania) şi turnat în bronz de prof. Dr. arh. Sorin Gavra.<br/>
+În mijlocul curţii interioare acoperită cu gazon, pe un soclu de cărămidă inadecvat şi inestetic se află bustul pictorului [[Stefan Jäger]] modelat de Marc Andreas<ref>corect [[Walter Andreas Kirchner]]</ref> Germania) şi turnat în bronz de prof. Dr. arh. Sorin Gavra.<br/>
 Proiectul Casei memoriale a fost iniţiat şi condus de Organizaţia Şvabilor Bănăţeni (Landsmannschaft der Banater Schwaben) din Germania sub coordonarea d-lui [[Peter Krier]]. Proiectul a fost finanţat de Ministerul Muncii şi Problemelor Sociale din Bavaria (Bayerisches Staatsministerium für Arbeit und Sozialordnung, Familien, Frauen und Gesundheit, über das Haus des Deutschen Ostens München), condus de Doamna Ministru Barbara Stamm, cu o contribuţie de 60.000 DM şi Primăria [[Jimbolia]] (stadt Hatzfeld) cu 77 milioane lei.<br/>
 Consider că ar fi mai adecvată denumirea de Muzeu decât casă memorială, întrucât edificiul nu cuprinde numai exponate din domeniul artelor plastice şi din perioada în care a trăit artistul.<br/>

@@ Zeile 48: / Zeile 48: @@
 ==Bemerkung:==
 <references />
+<br style="clear:both"/>
 [[Kategorie:Zeitung]]
 [[Kategorie:Observator de Jimbolia]]
 [[Kategorie:Begegnungshaus]]

@@ Zeile 1: / Zeile 1: @@
-{{Infobox Bibliografie Zeitung
+{{DISPLAYTITLE:Ein neues Kulturgebäude in Hatzfeld}}
-  |Artikelnummer       = 0406
-  |AutorName           = Marc
+{{Infobox Bibliografie
-  |AutorVorname        = Ion S.
+  |Artikelnummer              =0493
-  |Aufsatztitel        = Ein neues Kulturgebäude in Hatzfeld
+  |Cover                             =
-  |Zeitungstitel       = Observator de Jimbolia
+  |Autor                             =Ion S. Marc
-  |Untertitel          =
+ |Autor2                           =
-  |Erscheinungsort     = Jimbolia
+  |Autor3                           =
-  |Jahrgang            = 2
+ |Titel_Artikel                 =Ein neues Kulturgebäude in Hatzfeld
-  |Nummer              = 13 (61)
+  |Untertitel_Artikel         =
-  |Datum               = 05.04.1996
+ |Publikation                    =Zeitung
-  |Seite               = 4
+ |Publikation_Titel          =Observator de Jimbolia
 }}
 '''''Un nou edificiu cultural în Jimbolia'''''<br/>
 <br/>
@@ Zeile 31: / Zeile 47: @@
 <br/>
 ==Bemerkung:==
 <references />

@@ Zeile 1: / Zeile 1: @@
 {{Infobox Bibliografie Zeitung
   |AutorName           = Marc
   |AutorVorname        = Ion S.

← Nächstältere Version	Version vom 9. Dezember 2015, 10:12 Uhr
(kein Unterschied)

@@ Zeile 17: / Zeile 17: @@
 Scriu aceste rânduri cu trei zile înainte de inaugurarea edificiului menţionat în titlu, iar ziarul va ajunge la cititori cu o zi după producerea evenimentului; ca atare, stimaţi cititori, vă rog să aveţi înţelegere şi îngăduinţă. Deci, în data de 4 aprilie 1996 la ora 14, dacă totul va decurge aşa cum se preconizează, vom asista la botezul casei memoriale [[Stefan Jäger]].
-Peisajul arhitectural de la intersecţia străzilor T. Vladimirescu şi Koch Ferdinand s-a modificat prin demolarea vechiului atelier de firme şi construirea Casei memoriale în prelungirea şi perpendiculară pe clădirea atelierului Jäger, care a fost renovată şi reamenajată. Noua clădire adăugită are un singur nivel şi este orientată pe direcţia nord-sud, avâd intrarea prin strada Koch Ferdinand. Geamurile sunt dispuse pe latura de vest a imobilului, iar coridorul comun pe partea estică.Toate camerele sunt decomandate.
+Peisajul arhitectural de la intersecţia străzilor T. Vladimirescu şi Koch Ferdinand s-a modificat prin demolarea vechiului atelier de firme şi construirea Casei memoriale în prelungirea şi perpendiculară pe clădirea atelierului [[Stefan Jäger|Jäger]], care a fost renovată şi reamenajată. Noua clădire adăugită are un singur nivel şi este orientată pe direcţia nord-sud, avâd intrarea prin strada Koch Ferdinand. Geamurile sunt dispuse pe latura de vest a imobilului, iar coridorul comun pe partea estică.Toate camerele sunt decomandate.
 În sala mare în care a funcţionat vechea casă memorială sunt expuse lucrările, în majoritate acuarele şi schiţe, iar pe peretele dinspre est, câteva pânze în ulei. În încăpere stau mărturie unele din obiectele artistului: şevaletul, cutii cu pensule, bastonul, umbrela, un impermeabil ş.a.
@@ Zeile 23: / Zeile 23: @@
 În prima cameră-sala de etnografie - situată în partea stângă a holului de la intrare, vizitatorul are ocazia să admire obiecte de artă populară: un costum german, unul românesc şi unul maghiar, fotografii de epocă şi diverse articole utilizate în gospodăria ţărănească printre care un plug şi alte obiecte de agricultură, ustensile de preparat mezeluri, o sanie de cai, câteva cărţi şi obiecte de cult etc.
-Intr-o altă sală sunt colecţionate vestigii de ceramică dacă şi romană din zonă, obiecte şi piese ale breslelor, meşteşugurilor şi meseriilor. Printre exponate sunt câteva documente de mare valoare: o patentă din a doua jumătate a secolului XVIII prin care Jimbolia este imputernicită să organizeze târguri; documentul este prevăzut cu sigiliu din ceară în cutie metalică şi şnur. Lada breslelor din 1823 şi sigilii metalice ale breslelor sunt alte piese de valoare ce pot fi admirate.
+Intr-o altă sală sunt colecţionate vestigii de ceramică dacă şi romană din zonă, obiecte şi piese ale breslelor, meşteşugurilor şi meseriilor. Printre exponate sunt câteva documente de mare valoare: o patentă din a doua jumătate a secolului XVIII prin care [[Jimbolia]] este imputernicită să organizeze târguri; documentul este prevăzut cu sigiliu din ceară în cutie metalică şi şnur. Lada breslelor din 1823 şi sigilii metalice ale breslelor sunt alte piese de valoare ce pot fi admirate.
 În vecinătatea acestei încăperi este sala de conferinţe în care sunt expuse panouri cu personalităţile oraşului din următoarele domenii: 1. - Scriitori, poeţi, critici literari (lista cuprinde 14 nume); 2. - Muzicieni (14 nume); 3. - Artişti plastici, critici de artă (7 nume); 4. - Autori de cărţi ştiintifice, publicişti (21 de nume); 5. - Militari de carieră (5 generali şi 2 colonei); 6. - Medici, - specialişti şi directori de spital (5 persoane). În total 68 personalităţi la care se adaugă încă trei nobili din familia Csekonics, din cei patru menţionati pe panou (unul este inclus la autori de cărţi ştiinţifice).
@@ Zeile 30: / Zeile 30: @@
 În mijlocul curţii interioare acoperită cu gazon, pe un soclu de cărămidă inadecvat şi inestetic se află bustul pictorului [[Stefan Jäger]] modelat de Marc Andreas 1/ (Germania) şi turnat în bronz de prof. Dr. arh. Sorin Gavra.
-Proiectul Casei memoriale a fost iniţiat şi condus de Organizaţia Şvabilor Bănăţeni (Landsmannschaft der Banater Schwaben) din Germania sub coordonarea d-lui [[Peter Krier]]. Proiectul a fost finanţat de Ministerul Muncii şi Problemelor Sociale din Bavaria (Bayerisches Staatsministerium für Arbeit und Sozialordnung, Familien, Frauen und Gesundheit, über das Haus des Deutschen Ostens München), condus de Doamna Ministru [[Barbara Stamm]], cu o contribuţie de 60.000 DM şi Primăria Jimbolia (stadt Hatzfeld) cu 77 milioane lei.
+Proiectul Casei memoriale a fost iniţiat şi condus de Organizaţia Şvabilor Bănăţeni (Landsmannschaft der Banater Schwaben) din Germania sub coordonarea d-lui [[Peter Krier]]. Proiectul a fost finanţat de Ministerul Muncii şi Problemelor Sociale din Bavaria (Bayerisches Staatsministerium für Arbeit und Sozialordnung, Familien, Frauen und Gesundheit, über das Haus des Deutschen Ostens München), condus de Doamna Ministru [[Barbara Stamm]], cu o contribuţie de 60.000 DM şi Primăria [[Jimbolia]] (stadt Hatzfeld) cu 77 milioane lei.
 Consider că ar fi mai adecvată denumirea de Muzeu decât casă memorială, întrucât edificiul nu cuprinde numai exponate din domeniul artelor plastice şi din perioada în care a trăit artistul.
-Conceptul muzeografic al edificiului aparţine specialiştilor Muzeului Banatului din Timişoara. Textele şi datele biografice au fost realizate de: dr. Horst Fassel -Tubingen, Rodica Giurgiu şi Aristida Gogolan - Timişoara, Gottfried Habanicht -Freiburg, Nikolaus Horn - Ingolstadt, Anneliese Krutsch şi dr. Hans Werner Krutsch -Nurnberg, Elena Miklosik - Timişoara, Adrian Nucă-Bartzer - Trier şi Hans Vastag -Stuttgart. O deosebită contribuţie şi-au adus: d-na Aristida Gogolan, care nu şi-a cruţat energia şi priceperea pentru colecţionarea exponatelor şi amenajarea sălii de etnografie, d-na Elena Miklosik istoric de artă şi Elena Borugă - istoric, aceasta din urmă s-a ocupat de procurarea obiectelor şi amenajarea sălii de istorie şi meşteşuguri, d-na Rodica Giurgiu, de partea tematică la sala cu personalităţi, d-şoara arh. Liliana Roşiu a regizat problemele de grafică şi estetică şi a amenajat sala destinată pictorului Jäger, d-na Tatiana Bădescu - istoric, director adj. al Muzeului Banatului a contribuit prin coordonarea ştiinţifică.
+Conceptul muzeografic al edificiului aparţine specialiştilor [[Banater Museum|Muzeului Banatului]] din [[Timișoara]]. Textele şi datele biografice au fost realizate de: dr. Horst Fassel -Tubingen, Rodica Giurgiu şi Aristida Gogolan - [[Timișoara]], Gottfried Habanicht - Freiburg, Nikolaus Horn - Ingolstadt, Anneliese Krutsch şi dr. Hans Werner Krutsch - Nurnberg, Elena Miklosik - [[Timișoara]], Adrian Nucă-Bartzer - Trier şi Hans Vastag - Stuttgart. O deosebită contribuţie şi-au adus: d-na Aristida Gogolan, care nu şi-a cruţat energia şi priceperea pentru colecţionarea exponatelor şi amenajarea sălii de etnografie, d-na Elena Miklosik istoric de artă şi Elena Borugă - istoric, aceasta din urmă s-a ocupat de procurarea obiectelor şi amenajarea sălii de istorie şi meşteşuguri, d-na Rodica Giurgiu, de partea tematică la sala cu personalităţi, d-şoara arh. Liliana Roşiu a regizat problemele de grafică şi estetică şi a amenajat sala destinată pictorului [[Stefan Jäger|Jäger]], d-na Tatiana Bădescu - istoric, director adj. al [[Banater Museum|Muzeului Banatului]] a contribuit prin coordonarea ştiinţifică.
-Merită să menţionăm aportul muncitorilor, fără de care amenajarea expoziţiei nu ar fi fost posibilă. Au muncit cu dăruire electricienii Nicolae Szopuch Zaharia şi losif Szabo, tâmplarii Ion şi Gheorghe lenciu (fraţi). De un real folos a fost contribuţia fotografilor Milan Şepeţean (alb-negru) şi Liviu Tulbure (color) şi a graficianei Dana Stan. Am beneficiat şi de concursul specialiştilor de la Laboratorul zonal de restaurări Timişoara.
+Merită să menţionăm aportul muncitorilor, fără de care amenajarea expoziţiei nu ar fi fost posibilă. Au muncit cu dăruire electricienii Nicolae Szopuch Zaharia şi losif Szabo, tâmplarii Ion şi Gheorghe lenciu (fraţi). De un real folos a fost contribuţia fotografilor Milan Şepeţean (alb-negru) şi Liviu Tulbure (color) şi a graficianei Dana Stan. Am beneficiat şi de concursul specialiştilor de la Laboratorul zonal de restaurări [[Timișoara]].
 Proiectarea construcţiei şi execuţia s-au efectuat de S.C. Meszaros S.R.L. în colaborare cu S.C. Kinga S.R.L. Lucrările de instalaţii şi o parte a tâmplăriei au fost realizate de JIM-APATERM-SERV S.A. Au contribuit prin sponsorizări firmele S.C. OilAgri S.A., S.C. Expedition S.R.L. şi cooperativa meşteşugărească VIITORUL din localitate.