ART:0592 - Bănăţeanul Stefan Jäger - Versionsgeschichte

Nikolaus am 16. Juni 2016 um 08:44 Uhr

2016-06-16T08:44:53Z

Nikolaus am 9. Mai 2016 um 09:52 Uhr

2016-05-09T09:52:46Z

Nikolaus am 22. Februar 2016 um 09:28 Uhr

2016-02-22T09:28:14Z

Nikolaus am 16. Februar 2016 um 09:26 Uhr

2016-02-16T09:26:44Z

Herwig am 6. Januar 2016 um 08:22 Uhr

2016-01-06T08:22:04Z

Herwig am 6. Januar 2016 um 08:19 Uhr

2016-01-06T08:19:43Z

Nikolaus am 31. Dezember 2015 um 09:07 Uhr

2015-12-31T09:07:38Z

Herwig: Herwig verschob die Seite Bănăţeanul Stefan Jäger… nach ART:0592 - Bănăţeanul Stefan Jäger, ohne dabei eine Weiterleitung anzulegen

2015-12-09T14:37:53Z

Herwig verschob die Seite Bănăţeanul Stefan Jäger… nach ART:0592 - Bănăţeanul Stefan Jäger, ohne dabei eine Weiterleitung anzulegen

Nikolaus am 15. September 2015 um 12:40 Uhr

2015-09-15T12:40:27Z

Nikolaus am 3. Juli 2015 um 05:36 Uhr

2015-07-03T05:36:23Z

← Nächstältere Version		Version vom 16. Juni 2016, 08:44 Uhr
Zeile 53:		Zeile 53:
	[[Kategorie:Observator de Jimbolia]]		[[Kategorie:Observator de Jimbolia]]
	[[Kategorie:Kunstwerke]]		[[Kategorie:Kunstwerke]]
		+	[[Kategorie:Einwanderungsbild]]

@@ Zeile 35: / Zeile 35: @@
 Atât interesantele date biografice, dar mai ales diapozitivile asamblate în deplină cunostinţă de cauză au permis comparaţii convingătoare cu privirela valoarea creaţiei lui [[Stefan Jäger]], considerat de unii doar ca un "biet provincial", totuşi, prin demon-straţia făcută, un "egal inter pares", pornind de la impresionismul lui C. Monet, care la Paris, în 1874, prin "Soleil Levant" a inaugurat această epocă de creaţie, la care au aderat E. Manet, E. Degas, C. Pissaro şi A. Renoir din Franţa, precum şi Max Liebermann (1847-1935) - iniţiator al "Berliner Sezession" la care au aderat Max Sievogt (1868-1932) şi Levis Corinth (1858-1925) din Germania.<br/>
 Influenţe au avut asupra lui [[Stefan Jäger|Jäger]] şi expresioniştii, curent din 1905/1906, ca reacţie la naturalism şi impresionism - prin grupajul german "Brücke" şi "Blauer Reiter" - printre autori numărându-se O. Kokoschka, P. Modersohn-Becker, E. Nolde şi M. Beckmann.<br/>
-Născut la 28.5.1877 (acum 123 de ani) la [[Cenei]], şi atunci o enclavă multietnică, [[Stefan Jäger]] urmează între 1889-1893, la [[Timișoara]], cursurile şcolii comerciale particulare a lui [[Franz Wieszner|Franz Wiesner]], între 1893-95 cursuri liceale la [[Szeged]], unde profesorul de desen [[Obendorfer]] îi descoperă talentul şi-l îndrumă la [[Budapest]]a pentru a urma, între 1893-99, cursurile şcolii pentru dascăli de desen şi pictură, ca apoi să devină "ucenic" la maistrii penelului şi şevaletului [[Ede Balló|E. Balló]] şi [[Bertalan Székely|E. Szekely]]. Potrivit concepţiei artistice a vremii întreprinde apoi o călătorie documentară la izvoarele artei murale şi monumentale prin Austria, Germania şi Italia.<br/>
+Născut la 28.5.1877 (acum 123 de ani) la [[Cenei]], şi atunci o enclavă multietnică, [[Stefan Jäger]] urmează între 1889-1893, la [[Timișoara]], cursurile şcolii comerciale particulare a lui [[Franz Wieszner|Franz Wiesner]], între 1893-95 cursuri liceale la [[Szeged]], unde profesorul de desen [[Obendorf|Obendorfer]] îi descoperă talentul şi-l îndrumă la [[Budapest]]a pentru a urma, între 1893-99, cursurile şcolii pentru dascăli de desen şi pictură, ca apoi să devină "ucenic" la maistrii penelului şi şevaletului [[Ede Balló|E. Balló]] şi [[Bertalan Székely|E. Szekely]]. Potrivit concepţiei artistice a vremii întreprinde apoi o călătorie documentară la izvoarele artei murale şi monumentale prin Austria, Germania şi Italia.<br/>
 Reîntors la [[Cenei]] în 1901, anul decesului tatălui său [[Franz Jäger]] (frizer şi sanitar comunal), revine în 1902 la [[Budapest]]a ca liber profesionist şi colaborator cu firma [[Almásy|Almasi]], căreia la comandă îi furnizează picturi cu peisaje, idile şi decoraţii pentru interioare.<br/>
 În 1906, comuna [[Cărpiniș]], prin mentorul ei [[Gönner|Adam Röser]], pentru a pregăti şi sub aspect etnografic "Marea expoziţie agricolă şi artizanală" ce va avea loc la 15.05.1910, îl însărcinează pe pictor cu realizarea unei opere monumentale cu tema "[[WK:0376|Imigrarea şvabilor în Banat]]" (realizată la dimensiunea de 5,1 x 1,45 m) cu care devine arhi(re)cunoscut.<br/>

@@ Zeile 37: / Zeile 37: @@
 Născut la 28.5.1877 (acum 123 de ani) la [[Cenei]], şi atunci o enclavă multietnică, [[Stefan Jäger]] urmează între 1889-1893, la [[Timișoara]], cursurile şcolii comerciale particulare a lui [[Franz Wieszner|Franz Wiesner]], între 1893-95 cursuri liceale la [[Szeged]], unde profesorul de desen [[Obendorfer]] îi descoperă talentul şi-l îndrumă la [[Budapest]]a pentru a urma, între 1893-99, cursurile şcolii pentru dascăli de desen şi pictură, ca apoi să devină "ucenic" la maistrii penelului şi şevaletului [[Ede Balló|E. Balló]] şi [[Bertalan Székely|E. Szekely]]. Potrivit concepţiei artistice a vremii întreprinde apoi o călătorie documentară la izvoarele artei murale şi monumentale prin Austria, Germania şi Italia.<br/>
 Reîntors la [[Cenei]] în 1901, anul decesului tatălui său [[Franz Jäger]] (frizer şi sanitar comunal), revine în 1902 la [[Budapest]]a ca liber profesionist şi colaborator cu firma [[Almásy|Almasi]], căreia la comandă îi furnizează picturi cu peisaje, idile şi decoraţii pentru interioare.<br/>
-În 1906, comuna [[Cărpiniș]], prin mentorul ei [[Adam Röser]], pentru a pregăti şi sub aspect etnografic "Marea expoziţie agricolă şi artizanală" ce va avea loc la 15.05.1910, îl însărcinează pe pictor cu realizarea unei opere monumentale cu tema "[[WK:0376|Imigrarea şvabilor în Banat]]" (realizată la dimensiunea de 5,1 x 1,45 m) cu care devine arhi(re)cunoscut.<br/>
+În 1906, comuna [[Cărpiniș]], prin mentorul ei [[Gönner|Adam Röser]], pentru a pregăti şi sub aspect etnografic "Marea expoziţie agricolă şi artizanală" ce va avea loc la 15.05.1910, îl însărcinează pe pictor cu realizarea unei opere monumentale cu tema "[[WK:0376|Imigrarea şvabilor în Banat]]" (realizată la dimensiunea de 5,1 x 1,45 m) cu care devine arhi(re)cunoscut.<br/>
 Pentru a realiza acest triptihon (o unitate cu trei componente: [[WK:0376#Wanderung|călătoria]] - [[WK:0376#Rast|odihna]] — [[WK:0376#Ankunft|sosirea]]/preluarea caselor de către colonişti) [[Stefan Jäger|Jäger]] întreprinde o nouă călătorie documentară în Germania de Sud, regiunea de obârşie a celor mai mulţi dintre coloniştii şvabi (Stuttgart, Ulm, Nürnberg), întocmind numeroase schiţe privind portul popular, interioare ale caselor, obiecte de uz casnic, gospodăresc, artizanal – pe care le va utiliza la realizarea compoziţiei ce l-a făcut ilustru.<br/>
 La întrebarea "în ce curent al artei plastice poate fi încadrată opera sa", răspunsul este dificil de dat. Fără a absolutiza teoria reflectării în artă, desigur ajungi lesne la strânsa legătură a creaţiei sale cu mediul său înconjurător şi la observarea influenţei economico-sociale a acelor pături de populaţie care i-au solicitat picturi, ca izvoareale mijloacelor sale exclusive şi decisive de subzistenţă.<br/>

@@ Zeile 36: / Zeile 36: @@
 Influenţe au avut asupra lui [[Stefan Jäger|Jäger]] şi expresioniştii, curent din 1905/1906, ca reacţie la naturalism şi impresionism - prin grupajul german "Brücke" şi "Blauer Reiter" - printre autori numărându-se O. Kokoschka, P. Modersohn-Becker, E. Nolde şi M. Beckmann.<br/>
 Născut la 28.5.1877 (acum 123 de ani) la [[Cenei]], şi atunci o enclavă multietnică, [[Stefan Jäger]] urmează între 1889-1893, la [[Timișoara]], cursurile şcolii comerciale particulare a lui [[Franz Wieszner|Franz Wiesner]], între 1893-95 cursuri liceale la [[Szeged]], unde profesorul de desen [[Obendorfer]] îi descoperă talentul şi-l îndrumă la [[Budapest]]a pentru a urma, între 1893-99, cursurile şcolii pentru dascăli de desen şi pictură, ca apoi să devină "ucenic" la maistrii penelului şi şevaletului [[Ede Balló|E. Balló]] şi [[Bertalan Székely|E. Szekely]]. Potrivit concepţiei artistice a vremii întreprinde apoi o călătorie documentară la izvoarele artei murale şi monumentale prin Austria, Germania şi Italia.<br/>
-Reîntors la [[Cenei]] în 1901, anul decesului tatălui său [[Franz Jäger]] (frizer şi sanitar comunal), revine în 1902 la [[Budapest]]a ca liber profesionist şi colaborator cu firma [[Almasi]], căreia la comandă îi furnizează picturi cu peisaje, idile şi decoraţii pentru interioare.<br/>
+Reîntors la [[Cenei]] în 1901, anul decesului tatălui său [[Franz Jäger]] (frizer şi sanitar comunal), revine în 1902 la [[Budapest]]a ca liber profesionist şi colaborator cu firma [[Almásy|Almasi]], căreia la comandă îi furnizează picturi cu peisaje, idile şi decoraţii pentru interioare.<br/>
 În 1906, comuna [[Cărpiniș]], prin mentorul ei [[Adam Röser]], pentru a pregăti şi sub aspect etnografic "Marea expoziţie agricolă şi artizanală" ce va avea loc la 15.05.1910, îl însărcinează pe pictor cu realizarea unei opere monumentale cu tema "[[WK:0376|Imigrarea şvabilor în Banat]]" (realizată la dimensiunea de 5,1 x 1,45 m) cu care devine arhi(re)cunoscut.<br/>
 Pentru a realiza acest triptihon (o unitate cu trei componente: [[WK:0376#Wanderung|călătoria]] - [[WK:0376#Rast|odihna]] — [[WK:0376#Ankunft|sosirea]]/preluarea caselor de către colonişti) [[Stefan Jäger|Jäger]] întreprinde o nouă călătorie documentară în Germania de Sud, regiunea de obârşie a celor mai mulţi dintre coloniştii şvabi (Stuttgart, Ulm, Nürnberg), întocmind numeroase schiţe privind portul popular, interioare ale caselor, obiecte de uz casnic, gospodăresc, artizanal – pe care le va utiliza la realizarea compoziţiei ce l-a făcut ilustru.<br/>

@@ Zeile 30: / Zeile 30: @@
 }}
 <h2 class="myuntertitel">''Der Banater Stefan Jäger''</h2>
-[[File:ART_0592.jpg|thumb|right|Triptychon - [[WK:037]]]]
+[[File:ART_0592.jpg|thumb|right|Triptychon - [[WK:0376]]]]
 În cadrul frecventelor şi specificelor manifestări româno-germane din Nordrhein-Westfale, ce au loc la Fundaţia Gerhart Hauptmann-Haus, director Dr. Walter Engel - la 31.03.2000 s-a desfăşurat o reuşită seară de contemplare a picturilor şi pictorilor europeni, dimensiune la care a fost măsurată şi prestigioasa creaţie a bănăţeanului [[Stefan Jäger]], prea puţin cunoscut şi de aceea nici recunoscut ca atare de către publicul interesat de aici.<br/>
 Corifeu al relaţiilor culturale româno-germane, maestrul Janos Faludi din Essen, preşedinte al Sectiei române a Grupării pentru relaţii culturale ale germanilor autohtoni cu străinii stabiliţi în Germania, l-a prezentat pe inginerul constructor Norbert Schmidt, originar din [[Cărpiniș]], în prezent arhitect la Domul de la Dortmund, în vederea susţinerii temei: "Stefan Jäger văzut prin diapozitive şi comentat în context cu curentele stilistice ale vremii sale", temă ce este rod al unei indelungate şi pasionate activităţi de investigare-documentare privind interferenţa culturii europene pe străvechile meleaguri bănăţene precum şi reversul acesteia în sens invers – ce a primit în patrimoniul său Europa din partea Banatului şi a României în general.<br/>

@@ Zeile 30: / Zeile 30: @@
 }}
 <h2 class="myuntertitel">''Der Banater Stefan Jäger''</h2>
 În cadrul frecventelor şi specificelor manifestări româno-germane din Nordrhein-Westfale, ce au loc la Fundaţia Gerhart Hauptmann-Haus, director Dr. Walter Engel - la 31.03.2000 s-a desfăşurat o reuşită seară de contemplare a picturilor şi pictorilor europeni, dimensiune la care a fost măsurată şi prestigioasa creaţie a bănăţeanului [[Stefan Jäger]], prea puţin cunoscut şi de aceea nici recunoscut ca atare de către publicul interesat de aici.<br/>
 Corifeu al relaţiilor culturale româno-germane, maestrul Janos Faludi din Essen, preşedinte al Sectiei române a Grupării pentru relaţii culturale ale germanilor autohtoni cu străinii stabiliţi în Germania, l-a prezentat pe inginerul constructor Norbert Schmidt, originar din [[Cărpiniș]], în prezent arhitect la Domul de la Dortmund, în vederea susţinerii temei: "Stefan Jäger văzut prin diapozitive şi comentat în context cu curentele stilistice ale vremii sale", temă ce este rod al unei indelungate şi pasionate activităţi de investigare-documentare privind interferenţa culturii europene pe străvechile meleaguri bănăţene precum şi reversul acesteia în sens invers – ce a primit în patrimoniul său Europa din partea Banatului şi a României în general.<br/>
@@ Zeile 46: / Zeile 47: @@
 Mihail Lorenz, zugrav, prin pictarea de motive jägeriene pe coridoarele caselor şvăbeşti, [[Karl-Hans Gross]], profesor de biologie, prin editarea unei monografii cu reproduceri, Franz König, învătător, prin numeroasele sale acuarele ce reprezintă motive jägeriene, [[Dr. Peter Pink]], medic la Comloşu Mic, prin întocmirea scenariului la un film documentar [[Stefan Jäger]], predat studioului Alexandru Sahia şi prof. [[Hans Schulz]], custode al Casei memoriale, sunt numai câtiva dintre admiratorii pictorului [[Stefan Jäger]], care şi postum i-au adus omagiul lor.<br/>
 Corneliu Baba - prin "Odihna pe câmp" (1954) sau "Ţăranii" (1958) au fost aproape de sufletul chinuit al lui [[Stefan Jäger]], care, în 1957, prin [[Arbeitsorden|Ordinul Muncii]] clasa a II- a - a primit şi o mică pensie pentru a putea păstra obiceiul său străvechi, de a frecventa Restaurantul 3 (azi din nou "Dacia") şi a se simţi "citadin" şi nu un oarecare "mâzgâlitor de vopsele".<br/>
+<br style="clear:both"/>
-==Reproduktionen==
+==PDF-Datei des Artikels==
-<gallery>
+* {{pdf|ART_0592.pdf|Observator de Jimbolia (26.05 – 01.06.2000/Nr.21 (271))}}
 [[Kategorie:Zeitung]]
 [[Kategorie:Observator de Jimbolia]]
 [[Kategorie:Kunstwerke]]

@@ Zeile 1: / Zeile 1: @@
-{{Infobox Bibliografie Zeitung
+{{DISPLAYTITLE:Bănăţeanul Stefan Jäger}}
-  |Artikelnummer       = 0487
-  |AutorName           = Poledna
+{{Infobox Bibliografie
-  |AutorVorname        = Rudolf
+  |Artikelnummer              =0592
-  |Aufsatztitel        = Bănăţeanul Stefan Jäger…
+  |Cover                             =
-  |Zeitungstitel       = Observator de Jimbolia
+ |Autor                             =Rudolf Poledna
-  |Untertitel          =
+  |Autor2                           =
-  |Erscheinungsort     = Jimbolia
+ |Autor3                           =
-  |Jahrgang            = 6
+  |Titel_Artikel                 =După 90 de ani: Bănăţeanul Stefan Jäger prezentat în context european de către un cărpinişan la Düsseldorf
-  |Nummer              = 21 (271)
+  |Untertitel_Artikel         =Nach 90 Jahren: Der Banater Stefan Jäger präsentiert im europäischen Kontext von einem Gertianoscher in Düsseldorf
-  |Datum               = 26.05 – 01.06.2000
+ |Publikation                    =Zeitung
-  |Seite               = 1 und 2
+ |Publikation_Titel          =Observator de Jimbolia
 }}
-<br/>
+<h2 class="myuntertitel">''Der Banater Stefan Jäger''</h2>
 În cadrul frecventelor şi specificelor manifestări româno-germane din Nordrhein-Westfale, ce au loc la Fundaţia Gerhart Hauptmann-Haus, director Dr. Walter Engel - la 31.03.2000 s-a desfăşurat o reuşită seară de contemplare a picturilor şi pictorilor europeni, dimensiune la care a fost măsurată şi prestigioasa creaţie a bănăţeanului [[Stefan Jäger]], prea puţin cunoscut şi de aceea nici recunoscut ca atare de către publicul interesat de aici.<br/>
 Corifeu al relaţiilor culturale româno-germane, maestrul Janos Faludi din Essen, preşedinte al Sectiei române a Grupării pentru relaţii culturale ale germanilor autohtoni cu străinii stabiliţi în Germania, l-a prezentat pe inginerul constructor Norbert Schmidt, originar din [[Cărpiniș]], în prezent arhitect la Domul de la Dortmund, în vederea susţinerii temei: "Stefan Jäger văzut prin diapozitive şi comentat în context cu curentele stilistice ale vremii sale", temă ce este rod al unei indelungate şi pasionate activităţi de investigare-documentare privind interferenţa culturii europene pe străvechile meleaguri bănăţene precum şi reversul acesteia în sens invers – ce a primit în patrimoniul său Europa din partea Banatului şi a României în general.<br/>
@@ Zeile 32: / Zeile 46: @@
 Mihail Lorenz, zugrav, prin pictarea de motive jägeriene pe coridoarele caselor şvăbeşti, [[Karl-Hans Gross]], profesor de biologie, prin editarea unei monografii cu reproduceri, Franz König, învătător, prin numeroasele sale acuarele ce reprezintă motive jägeriene, [[Dr. Peter Pink]], medic la Comloşu Mic, prin întocmirea scenariului la un film documentar [[Stefan Jäger]], predat studioului Alexandru Sahia şi prof. [[Hans Schulz]], custode al Casei memoriale, sunt numai câtiva dintre admiratorii pictorului [[Stefan Jäger]], care şi postum i-au adus omagiul lor.<br/>
 Corneliu Baba - prin "Odihna pe câmp" (1954) sau "Ţăranii" (1958) au fost aproape de sufletul chinuit al lui [[Stefan Jäger]], care, în 1957, prin [[Arbeitsorden|Ordinul Muncii]] clasa a II- a - a primit şi o mică pensie pentru a putea păstra obiceiul său străvechi, de a frecventa Restaurantul 3 (azi din nou "Dacia") şi a se simţi "citadin" şi nu un oarecare "mâzgâlitor de vopsele".<br/>
 ==Reproduktionen==
@@ Zeile 38: / Zeile 51: @@
 File:WK_376.jpg|[[WK:0376|Triptychon]]
 </gallery>
 [[Kategorie:Zeitung]]
 [[Kategorie:Observator de Jimbolia]]
 [[Kategorie:Kunstwerke]]

← Nächstältere Version	Version vom 9. Dezember 2015, 14:37 Uhr
(kein Unterschied)